Casa memoriala Nicolae Labis - Malini, Suceava

Toamna imi ineaca sufletul in fum... 
Toamna-mi poarta in suflet roiuri de 
frunzare. 
Dansul trist al toamnei il dansam acum, 
Tragica betie, moale leganare... 
Nicolae Labis – Dans

Casa memoriala Nicolae Labis de la Malini este un muzeu memorial infiintat in casa in care a trait poetul Nicolae Labis (1935-1956) in satul Malini din judetul Suceava. 

Expozitia de baza si spatiile memorialistice, desfasurate in patru incaperi, reconstituie tulburator, gratie exponatelor autentice, incarcate cu o multitudine de conotatii evocatoare (carti, caiete, rechizite scolare, piese vestimentare, un clopotel cu sunet argintiu, un aparat de radio cu care poetul pastra contactul cu zvonurile lumii, documente, fotografii, afise…), climatul de viata si creatie al poetului de la Malini, sugerandu-se coordonatele esentiale ale operei sale si aportul extraordinar al acesteia la evolutia liricii romanesti contemporane. 

Casa este vie. Aici vin deseori scriitori si alti artisti, se organizeaza cercuri de limba romana, cu profesori din toata Romania, au loc concursuri literare si spectacole. Casa memoriala Nicolae Labis de la Malini poate fi vizitata de marti pana duminica intre orele 10.00 - 18.00. Anual aici sunt decernate premiile castigatorilor in cadrul concursul de poezie “Nicolae Labis” de la Suceava. 

Nicolae Labis, poet incandescent dar, in acelasi timp, incredibil de matur pentru tineretea sa, ne-a daruit prin Moartea caprioarei (paradoxal jocul de cuvinte, ca si scurta sa existenta), o opera fara de moarte. 

Copil-copil, dar, din amintirile contemporanilor lui, reiese ca Labis era de o maturitate surprinzatoare, fin cunoscator al literaturii romane si universale, si mai ales lucid. Labis era, de pe atunci, in conflict cu dogmele comuniste, fara insa a-si afisa pe fata convingerile intime. Extrem de sensibil, avea sa exprime, in poezia lui de mai tarziu, candoarea, obsesia albului, un seraphism sui generis miscator.

In februarie 1953, poetul a fost pus in discutia colectivului pentru "abateri de la morala si disciplina scolii". Se pare ca principalul motiv era lectura din cartile, romanesti si straine, considerate "retrograde", interzise de autoritatile comuniste. A fost pedepsit cu consemnarea in scoala timp de doua saptamani si nebeneficierea pe aceeasi perioada de spectacolele de teatru sau concerte la care studentii mergeau cu scoala. In primavara anului 1954 a fost pus in discutia organizatiei Uniunii Tineretului Muncitor (U.T.M.); cu un vot impotriva, s-a decis excluderea lui din organizatie. Sanctiunea nu a fost insa confirmata de organele superioare, gratie interventiei lui Mihail Sadoveanu.

Labis a murit la 21 de ani, varsta cand tinerii din alte tari abia isi serbeaza majoratul. Fiind cel mai tanar dintre scriitorii ce contau atunci, de fapt adolescent, avand si un temperament viforos, era pornit pe incalcarea regulilor. Unele fapte i s-au iertat, altele nu. Varsta sa frageda si moartea sa tragica duc numele lui direct in mit, unde istoria reala se estompeaza, facand loc legendei si urmelor poetului Nicolae Labis, care, desigur, va ramane o amintire pretioasa.

1000 de bombe ecologice in Romania

Atentie Romania!
In imbecila "lupta a omului cu natura", natura invinge intotdeauna!

Vei ragasi in acest articol nume de statiuni balneare menite a asigura refacerea sanatatii, statiuni renumite in Europa secolelor trecute - care acum se numara printre cele mai poluate zone din tara. Intamplator? Desigur, nu!

Sanatatea si agoniseala a mii de romani sunt amenintate de adevarate “bombe ecologice”. Este vorba de aproape 1.000 de depozite cu deseuri periculoase ale combinatelor chimice sau ale companiilor de exploatare miniera, ramase in paragina. Romania are 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri si peste 400 de depozite industriale in aer liber. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent ca aceste locatii contaminate necesita ecologizare rapida pentru a evita pericolul. Daca acest lucru nu se realizeaza, exista riscul poluarii radioactive, iar impactul asupra mediului si a oamenilor e imens.

Tulcea - depozitul de «otrava rosie»

Halda de namol rosu care dateaza din 1973 si care a apartinut Combinatului Alum se intinde pe 50 de hectare. Acest depozit urmeaza sa fie inchis si ecologizat partial. Un document emis de Asociatia Salvati Dunarea si Delta Dunarii avertizeaza insa ca, dupa aceasta actiune si dupa mutarea depozitului intr-un alt loc, acumularile de deseuri de alumina din ultimii 37 de ani vor ramane in acelasi loc, la doi pasi de lacul Somova, care comunica direct cu Dunarea. Astfel, pericolul de contaminare a fluviului si a Marii Negre ramane extrem de ridicat.

Caras-Severin
Sterilul din Moldova Noua imbolnaveste tot Banatul

Locuitorii din Moldova Noua trec printr-un adevarat cosmar cand bate vantul. Furtunile de praf de steril, de cupru, de zinc si de plumb aduse de pe iazul de decantare din apropiere polueaza fantanile, omoara pasarile si ataca plamanii oamenilor. Compania de exploatare Moldomin a functionat aproape 40 de ani in zona, prelucrand minereu de cupru. In 2009, s-a inchis, iar iazurile au ramas ale nimanui. Acum, la Moldova Noua, 70 ha de teren sunt puternic radioactive. (Mircea Popovici)

Cea mai mare radioactivitate din tara
La mina de la Ciudanovita, aflata la cativa kilometri de Anina si de Oravita, apele care inunda galeriile si filoanele radioactive au o incarcare de uraniu de peste 40 de ori mai mare decat limita admisa. Atunci cand precipitatiile sunt abundente, concentratiile de uraniu din apele raului Lisava si Jitin ating valori si mai mari. Inspectorii de mediu avertizeaza ca radiatiile sunt un pericol pentru populatie. (Mircea Popovici)

Alba - deseurile de cupru «au inghitit» o localitate

Firma Cuprumin are 271 de hectare de spatii de depozitare a deseurilor periculoase. Printre acestea, cele mai cunoscute si mai periculoase sunt in Tara Motilor si la Rosia Poieni. De exemplu, exploatarea de cupru de la Rosia Poieni are un lac unde sunt depozitate deseurile, iar din cauza inundatiilor repetate din zona, substanta a ajuns in satele din apropiere si a “inghitit” localitatea Geamana. De asemenea, pe malul raurilor Aries si Ampoi, ca si pe vaile din Tara Motilor sunt plasate mai multe halde de steril, neecologizate.

Valcea
La Govora, uzinele chimice au in administrare peste 160 de hectare de teren, pe care sunt depozitate substante periculoase.

Galati
Combinatul Arcelor Mittal din oras are in administrare peste 30 de hectare, pe care sunt plasate resturile metalelor folosite in procesul tehnic. Depozitarea lor se face in aer liber, ceea ce inseamna ca poluarea in zona e foarte greu de controlat.
Raurile sunt poluate
Peste 75 la suta din haldele de steril din judetul Maramures sunt neecologizate. Pericolul vine prin galeriile de mina din judet, care inunda periodic haldele si care transporta astfel metalele grele in raurile si in fantanile din zona.

Baia Mare
Remin (la Bloaja-Baiut, Tautii de Sus si Valea Glodului) si Transgold (la Tautii de Sus, Rachitele- Plopis) detin, la randul lor, peste 230 de hectare de iazuri de decantare a deseurilor toxice.

Suceava
Fosta mina Crucea-Botusana, plasata la 35 km de Vatra Dornei, producea uraniu pentru Cernavoda. Acum, deseurile acumulate in anii de exploatare ameninta populatia din zona.
Hunedoara

Compania de exploatare Minvest din judetul Hunedoara detine 290 de hectare de teren in judet, dintre care unele la Abrud, unde sunt amenajate iazuri de decantare cu deseuri periculoase.

Articol semnat de Alexandra Ariciu
Sursa: Libertatea

Salina Cacica (II)

Salina Cacica este situata in localitatea cu acelasi nume, in partea de nord a tarii, la 42 kilometri vest de orasul Suceava si 17 kilometri nord de Gura Humorului.

Aerul puternic ozonat, puritatea si frumusetea naturii fac o destinatie de vis din acest loc in orice anotimp fie pentru odihna sau agrement, fie pentru tratamentul bolilor respiratorii.
Intrarea in „ocna“ se face pe trepte de brad, vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a patruns in lemn.

Munca cu dalta si barosul a ocnasilor de altadata a lasat adevarate lucrari de arta, care poarta pecetea talentului - scari de acces taiate in masivul de sare, tavane boltite sau galerii imense.
Dar adevarata masura a maiestriei celor care au sapat sarea cu ciocanul o dau mica biserica daltuita in sare la o adancime de 27 de metri si sala de dans aflata la 37 de metri adancime.


Capela romano-catolica Sf. Varvara - aflata la capatul scarilor cu 192 de trepte, la 21 metri adancime - poarta hramul Sfintei Maria si ii aduna de doua veacuri pe toti localnicii la serviciul divin de Sf. Varvara, protectoarea minerilor. Dintre lucrarile miniere executate in capela se pot vedea si astazi altarul, amvonul, chilia preotilor si rambelul din sare cioplita in care este zidita icoana Sfintei Varvara.

Capela ortodoxa - aflata la adancimea de 35 metri, unde se desfasoara Orizontul I. In aceasta zona, galeria sapata direct in sare este mult mai larga si are pe pereti basoreliefuri sculptate in stanca de sare, cu tematica religioasa, opera recenta a unor tineri scultori din zona, unele dupa modele similare de la Salina Wieliczka de langa Cracovia.

Mai jos, in interiorul minei, prin galeriile sapate manual in masivul de sare, se ajunge la adancimea de 44 metri in Grota Piticilor si in Sala de Bal, lucrate numai cu ranga si barosul.

Sala de dans denumita si "Sala Ing. Agripa Popescu" (dupa numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, asa cum apare intr-un basorelief in peretele de sare) - aflata la adancimea de 37 metri, are la capete 3 balcoane sapate in sare. Aici se organizau baluri, intalniri festive, spectacole fiind si primul loc de distractie din zona.

Inainte de a intra in spatioasa sala de bal, inconjurata de un balcon, la o adancime de 38 metri, te intampina un lac adanc de peste 2 metri - Lacul Sarat. Acesta este unic in tara, iar peste tot becuri electrice lumineaza milenarele straturi de sare. Lacul este ingradit cu balustrada si iluminat de cateva reflectoare, cu ani inainte aici facandu-se mici plimbari cu ajutorul unei plute.

Iesind la lumina soarelui, multe alte obiective asteapta sa fie vizitate, printre care demne de amintit sunt Manastirile: Putna - 37 km, Sucevita - 24 km, Moldovita - 32 km , Voronet - 25 km.

Surse:
http://www.scribd.com - Salinele-Romaniei
www.forum.santamia.ro/