vineri, 17 august 2012

Muntele Ararat - Simbol al salvarii


"Dupa o suta cincizeci de zile, a inceput a se scurge apa de pe pamant si a se imputina. Iar in luna a saptea, in ziua a douazeci si saptea a lunii acesteia, s-a oprit corabia pe Muntii Ararat. Apa a scazut mereu, pana in luna a zecea; iar in ziua intai a lunii a zecea s-au aratat varfurile muntilor" (Geneza 8, 3-5).

Muntele Ararat, alcatuit din varfurile "Araratul Mare", avand o altitudine de 5.165 metri, si "Araratul Mic", cu o altitudine de 3.896 metri, este un vulcan stins (ultima eruptie a avut loc in anul 1840), asezat in Podisul Anatoliei, pe teritoriul Turciei, foarte aproape de granita cu Armenia si Iran. Muntele Ararat este cel mai inalt munte din Turcia, iar sub numele de "Masis", el este cunoscut si ca simbol national al Armeniei.


Potrivit marturiei biblice mai sus amintite, Muntele Ararat este considerat drept locul unde s-ar fi oprit Arca lui Noe, dupa incetarea potopului si retragerea treptata a apelor. Pe langa Sfanta Scriptura, referinte despre potopul din vremea lui Noe, precum si Muntele Ararat, sunt prezente in "Epopeea lui Ghilgames" si in Coran.

De-a lungul vremii, Muntele Ararat a constituit o atractie constanta in lumea arheologilor si a savantilor biblici. Astfel, in cautarea Arcei lui Noe, pe culmile abrupte ale acestui munte au fost efectuate nenumarate calatorii si expeditii de cercetare.

In anul 1972, un satelit lansat de NASA a surprins unele imagini detaliate ale Muntelui Ararat, imagini realizate cu precadere in zona mentionata de exploratorii amintiti. Rezultatul a fost uimitor: un contur nefiresc, masiv si de forma paralelipipedica, aflat la altitudinea de 4.000 de metri.

Una dintre ultimele expeditii efectuate in vederea aflarii Arcei lui Noe, condusa de un grup de cercetatori chinezi si turci, a scos la lumina o structura uriasa de lemn, aflata intr-un vechi ghetar, aproape de varful muntelui. Structura imensa, construita din barne de lemn, imbinate intre ele, este compartimentata si nu se aseamana cu nici o forma de locuinta umana. In urma datarii lemnelor cu C14 (carbon radioactiv), s-a constatat ca acestea au o vechime de aproximativ 4.800 de ani, datand cam din perioada in care se crede ca a avut loc potopul.

Oficialitatile turce locale vor cere Guvernului de la Ankara sa solicite UNESCO sa acorde regiunii statutul de patrimoniu mondial, pentru ca situl arheologic sa fie protejat pe parcursul sapaturilor viitoare.
Sursa:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu