sâmbătă, 19 martie 2011

Manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus

Ctitoria brancoveneasca de la Sambata de Sus sta adapostita astazi, ca si odinioara, sub inaltele pridvoare de piatra ale Muntilor Fagaras, acolo unde lantul lor se intrerupe parca intr-o uriasa "poarta de trecere catre fratii de dincolo de munti". Descifrand cu pasul strabunele poteci dacice, daco-romane si apoi romanesti, pe unde inaintasii nostri si-au trecut turmele, durerile si bucuriile cate vor fi fost, de o parte si de alta a Carpatilor, poate chiar prin aceasta mare trecatoare vor fi venit mesterii pe care Voievodul Martir Constantin Brancoveanu i-a chemat sa inalte cunoscuta biserica din Fagaras odata cu vestita ctitorie de la Sambata de Sus, in vecinatatea palatului unde planuise sa se retraga cu intreaga familie. Tot pe aici au trecut calugarii aducand carti tiparite in Tara Romaneasca, cand romanii din aceasta parte a Carpatilor erau fortati sa-si paraseasca legea stramoseasca.

Istoria Manastirii Brancoveanu incepe in secolul al XVII-lea. Daca la inceputul secolului XVI avem mai multe marturii indirecte despre existenta manastirii prin mentionarea unor calugari de aici in diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, cand satul si mosia din Sambata de Sus au intrat in stapanirea lui Preda Brancoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. Acesta, se spune ca a construit o bisericuta din lemn pe valea raului Sambata, probabil pentru calugarii sihastri de aici. Pe locul acesteia, in jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti (1688-1714), a zidit din piatra si caramida o manastire.

La sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scapase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat insa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romanilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru intarirea si salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizarii, aparut prin trecerea Transilvaniei sub stapanirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brancoveanu a transformat si reorganizat vechea manastire ortodoxa din Sambata de Sus, cu calugari sihastri, intr-o manastire mai mare cu viata de obste (calugari care traiesc, muncesc si se roaga impreuna), spre a da marturie in timp despre unitatea de neam si credinta a romanilor de pe ambele versante ale Carpatilor. Tot aici, voievodul martir, infiinteaza o "Scoala de gramatici", un atelier de pictura in fresco si o mica tipografie pe care le instaleaza in noua incinta, dupa modelul brancovenesc folosit in toate ctitoriile domnesti.

Muzeul Manastirii Brancoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinand secolelor XVIII-XIX, in mare majoritate executate in maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brancovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.

Surse: www.sambatadesus.ro / www.manastireabrancoveanu.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu